Oprea Horia

Oprea Horia

Şcoala Gimnazială Nr.6 Râmnicu Sărat

"Omul nu poate deveni om decât dacă este educat"-J.A.Comenius

Istoricul localităţii

RÂMNICUL IERI

RÂMNICUL IERI

ÎNCEPUTURI


Menţionată documentar la 8 septembrie 1439, în privilegiul de comerţ dat de domnitorul Vlad Dracul negustorilor din Polonia, Galiţia şi Moldova, asezarea a luat fiinţă pe valea râului cu acelaşi nume.
Vad de trecere din Muntenia spre Moldova, loc de popas în jurul căruia s-a înfiripat o aşezare ce va deveni cu timpul târg, Râmnicu Sărat (Slam Rebnic, Slam Râmnic) a avut, în decursul vremii, un însemnat rol strategic şi poltic ca târg de margine al Munteniei.


ORIGINEA NUMELUI


Hidronimul Ramnic derivă din etimonul slav râba – peşte (loc bogat în peşte într-un ţinut cu multă sare), de la care s-a format Rebnik, Râbnic sau Râmlic, toponim pe care îl menţionează şi Miron Costin.
Cuvântul Slam, care înseamnă sărat, a fost adăugat pentru a-l deosebi de Râmnicu Vâlcea.


MOMENTE IMPORTANTE


Apărut la confluenţa dintre dealurile subcarpatice şi câmpie, târgul Râmnicului a evoluat şi s-a dezvoltat din nevoia de a asigura şi a apăra limita de nord - est a Munteniei, având de suportat toate vicisitudinile luptelor de apărare. În mai multe rânduri această zonă a fost teatrul unor bătălii crâncene între munteni şi moldoveni.
În noiembrie 1473 oştile conduse de Stefan cel Mare înaintează în Ţara Românească până la Râmnicu Sărat, unde îl înving pe Radu cel Frumos şi iau ca ostatică pe fiica acestuia, Maria Voichiţa, care avea să devină cea de a treia soţie a marelui voievod moldav. Lupta s-a dat la locul numit Cursul Apei.
În iulie 1481, acelaşi domnitor surprinde şi înfrânge la Râmnicu Sărat, armata Ţării Româneşti, condusă de Basarab cel Tânar. Drept mulţumire pentru această victorie, Ştefan a ridicat biserica din Rădăuţi, sfinţită la 13 noiembrie 1487. Probabil că după această dată domnitorul Moldovei zideşte şi Biserica Piatra din Râmnicu Sărat, cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Ctitoria lui Ştefan a fost arsă ulterior de turci şi lăsată multă vreme în ruină, fiind refăcută de Constantin Brancoveanu. În 1898 ea este dărâmată din temelii, pe locul ei fiind construită actuala biserică cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” în 1900, sfinţită în 1909.

O perioadă de înflorire a oraşului se înregistrează în timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714). Acesta construieşte la Râmnic, între 1691-1697, peste vechea fortăreaţă a oraşului, “o mănăstire mare şi cuvioasă cu chilii de piatră şi cetate împrejur”, înconjurată de ziduri înalte de 8 metri, sfântul locaş fiind şi loc de apărare şi “multă scăpare pentru populaţia din împrejurimi”. Zugrăvelile interioare au fost executate de Pârvu Mutu. Din vechea construcţie s-au păstrat până azi biserica, fostul arhondaric (casa de oaspeţi), trapeza (sala de mese) şi unul din turnurile de observaţie, reunite în actualul Complex Brâncovenesc “Adormirea Maicii Domnului”.


EVOLUŢIA ADMINISTRATIVĂ

De la forma de oraş a trecut la cea de judeţ sub numele de Slam Râmnic, pe care l-a primit la 10.07.1862, cu reşedinţa la Focşani. Ulterior, domnitorul Al. I. Cuza a hotărât strămutarea capitalei judeţului din Focşani la Râmnicu Sărat. Între 1862-1951, Râmnicul a fost judeţ. După desfiinţarea judeţului, a făcut parte din regiunea Buzău, între anii 1951-1952. Între 1953 -1968 a fost încadrat în regiunea Ploieşti. Din 1968 face parte din judeţul Buzău, fiind municipiu din 1994.


PERSONALITĂŢI

* C. C. Datculescu (1857 - 1940), editor, publicist, om de ştiinţă.
* Octavian Mosescu (1894 - 1986), publicist, editor, poet, memorialist, colecţionar de artă, animator cultural.
* Petre iorgulescu Yor (1890 - 1939), pictor.
* Constantin F. Robescu (1839 - 1920), inginer agronom, membru corespondent al Academiei Române.
* Ştefan Minovici (1867 - 1935), chimist, academician.
* Petre Antonescu (1873 - 1965), arhitect, pedagog, restaurator de monumente istorice şi academician, creatorul Arcului de Triumf din Bucureşti.
* Nicolae Ciupercă (1882 - 1950), politician, general.
* Florica Cristoforeanu (1887 - 1960), cântăreaţă de operă, operetă şi lied.
* Traian Săvulescu (1889 - 1963), biolog şi botanist român, fondator al Şcolii româneşti de fitopatologie, membru şi preşedinte al Academiei Române.
* Gheorghe Manea (1904 - 1978), inginer român, membru corespondent al Academiei Române.
* Saul Steinberg (1914 – 1999), desenator şi grafician american născut în Râmnicu Sărat, faimos pentru lucrările sale publicate în ziarul american The New Yorker.
* Costin Murgescu (1919 - 1989), economist, academician.
* Teodor Oroveanu (1920 - 2005), inginer, academician.
* Constantin Doldur (n. 1939), jurist român, judecător la Curtea Constituţională a României (1998-2006).
* Ioan Muşat (n. 1928), amiral, comandant al Marinei Militare Române în perioada 1979-1989.
* Valeriu Sterian (1952 - 2000) cântăreţ de muzică folk.
* Adrian Oţoiu (n. 1958),prozator, eseist, traducător.
* Maria Bitang (n. 1962), antrenoare de gimnastică a României, consilier de stat pentru promovarea sportului.

RÂMNICUL AZI - PRIMĂRIA
Primaria Rm.Sarat.JPG
Partea de jos a paginii web
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one